Cuprins

Industria energiei regenerabile din România a luat avânt în ultimii ani, impulsionată de noile ținte europene, stabilite prin programul RePowerEU, pentru accelerarea tranziției către o energie curată, până în 2030. Țara noastră ar trebui să își tripleze capacitatea de energie regenerabilă din prezent, pentru a se alinia planului RePower, potrivit unui studiu realizat de Deloitte pentru RWEA și RPIA, „Codul de bune practici pentru energia regenerabilă în România” (2023). În acest scenariu, în următorii 6 ani, va fi nevoie de 20.000 de noi locuri de muncă pentru operarea viitoarelor parcuri eoliene și fotovoltaice.

Faptul că această evoluție va fi imposibilă fără digitalizare, o dovedește același „Cod de bune practici”, care include 14 mențiuni la digitalizare și tehnologii digitale. Pe lista de priorități se află instalarea de senzori, monitorizarea datelor despre echipamente în cloud, optimizarea producției cu ajutorul Inteligenței Artificiale, simulări 3D ale facilităților de producție, dar și automatizarea proceselor de business. Soft Net Consulting oferă companiilor din industria energiei regenerabile un mix tehnologic prin care să atingă un nivel superior în digitalizare și eficiență operațională. Pachetul de soluții include sisteme ERP și CRM, PowerBI, chatboți etc.

Țării cât mai multă energie verde

Lucrurile se mișcă într-o direcție pozitivă. Pe de o parte, România, prin PNIESC (Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice), își propune să construiască aproximativ 7.000 MW de noi capacități de producție de energie din surse regenerabile până în 2030. Pe de altă parte, investițiile în modernizarea infrastructurii energetice sunt substanțiale încă din 2022, când România a semnat primele nouă contracte cu CNTEE Transelectrica S.A, operatorul de transport și de sistem al Sistemului Energetic Național, investind 424,5 milioane de euro nerambursabili, pentru dezvoltarea și consolidarea infrastructurii energetice naționale, potrivit lui George Niculescu, preşedinte ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei).

 

Se discută inclusiv despre implementarea conceptului „go to place”, care ar stabili zonele din România unde pot fi instalate regenerabile. În același timp, numărul prosumatorilor crește în ritm accelerat, estimându-se că această creștere se va păstra în următorii ani. În decembrie 2021 existau 13.000 astfel de instalații, în mai 2023 numărul crescuse la 40.000, iar pentru sfârșitul anului 2023, exista o estimare pozitivă pentru 140.000 de instalații, potrivit Codului de bune practici pentru energia regenerabilă în România”.  

 

Pe lângă mecanismul Contracte pentru Diferență (CfD), lansat de Guvern ca schemă de sprijin pentru „stimularea dezvoltării capacităților de producție a energiei electrice din surse regenerabile, eoliene și fotovoltaice”, vin bani și din UE. Prin PNRR, România va beneficia de granturi în valoare de 14.240 milioane de euro și de împrumuturi în valoare de 14.942 milioane de euro. Peste jumătate dintre acești bani vor ajunge și în industria energiei verzi din România. Investițiile sunt masive și la nivelul companiilor. Membrii ACUE (Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie), au investit în perioada 2016-2022, aproximativ 13,5 mld. de lei în rețelele de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale.

 

Cu toate acestea, concluzia studiului Deloitte amintit este că România trebuie stabilească cifre mai ambițioase dacă vrea să contribuie la obiectivele RePowerEU. În plus, un raport recent al raport al Energy Policy Group estimează că, până în 2030, țara noastră ar avea nevoie de investiții de aproape 18,5 miliarde de euro în rețelele electrice pentru a îndeplini obiectivele climatice UE. 

8 măsuri de digitalizare

La nivelul Uniunii, consumul de energie electrică este estimat să crească cu peste 60% până în 2030, drept urmare, va fi necesar ca rețelele să integreze energia regenerabilă variabilă (cu producție fluctuantă în funcție de condițiile naturale). Pentru adaptarea la un sistem energetic mai descentralizat și flexibil, investițiile în tehnologii digitale, precum IoT, contoare inteligente, conectivitatea 5G și 6G, Digital Twin (geamăn digital) și Cloud, sunt esențiale pentru tranziția energetică digitală și sustenabilă.

  1. IoT (Internet of Things) pentru monitorizarea și optimizarea activelor

Dispozitivele IoT sunt vitale în monitorizarea în timp real a activelor, cum ar fi turbinele eoliene și panourile solare, prin colectarea continuă a datelor de performanță. Aceste date sunt folosite pentru optimizarea funcționării echipamentelor, reducerea timpilor de nefuncționare și prevenirea defecțiunilor prin mentenanță predictivă. De exemplu, senzori instalați pe turbine sau panouri colectează informații despre producția de energie și condițiile de mediu, pe când sistemele IoT permit gestionarea operațiunilor de la distanță și intervenția rapidă în cazul apariției unor probleme tehnice. În acest fel, soluțiile IoT contribuie la creșterea eficienței, prelungirea duratei de viață a echipamentelor și reducerea costurilor operaționale și a pierderilor de energie.

  1. Centralizarea și analiza datelor în Cloud

Migrarea sistemelor de gestionare a datelor și operațiunilor în cloud oferă acces în timp real la informații, ceea ce îmbunătățește colaborarea și eficiența. Această abordare simplifică procesul de luare a deciziilor bazate pe date, accelerând atât procesele operaționale, cât și pe cele strategice. De exemplu, implementarea unei platforme Cloud permite stocarea și analiza datelor operaționale de la multiple locații, pe când utilizarea serviciilor Cloud poate automatiza procesele de analiză a performanței echipamentelor și a prognozelor de producție. Cele mai importante beneficii includ accesul global la date, scalabilitatea ridicată și reducerea costurilor asociate infrastructurii IT.

  1. Optimizarea producției prin AI și analiza avansată a datelor

Tehnologiile de Inteligență Artificială (AI) și Machine Learning (ML) sunt folosite pentru analizarea datelor operaționale și optimizarea producției de energie în funcție de condițiile meteorologice și cererea de energie. Aceste tehnologii permit ajustarea automată a setărilor instalațiilor de energie regenerabilă pe baza prognozelor meteo, maximizând astfel eficiența producției. De asemenea, ML poate anticipa perioadele de vârf în cererea de energie și ajusta furnizarea în mod corespunzător. Printre avantajele aduse de aceste soluții, amintim reducerea pierderilor de energie, îmbunătățirea previziunilor de producție și optimizarea stocării și distribuției energiei în rețea.

  1. Optimizare prin simulările Digital Twin

 „Digital Twin” este un concept care se referă la crearea unei replici virtuale a echipamentelor și instalațiilor de energie regenerabilă, care ne permite să le monitorizăm și să le simulăm performanțele în timp real. Aceasta ajută la optimizarea mentenanței și a eficienței operaționale. În Europa, multe companii au folosit modelarea 3D și au recreat digital rețelele electrice, pentru a reflecta cât mai exact caracteristicile rețelelor originale. Acest lucru este foarte util în zonele greu accesibile, pentru că permite inspecții virtuale și corectarea problemelor înainte ca acestea să cauzeze întreruperi. Mai precis, în practică, gemenii digitali pot fi folosiți pentru a simula cum se comportă turbinele eoliene sau panourile solare în diferite condiții și pentru a planifica mentenanța preventivă. În plus, aceste replici virtuale permit testarea schimbărilor sau îmbunătățirilor operaționale înainte de a le implementa în realitate. Beneficiile sunt evidente: mentenanță mai eficientă, costuri reduse pentru reparații și o performanță operațională îmbunătățită.

  1. Transparentizarea și securizarea tranzacțiilor energetice folosind Blockchain

Blockchain poate asigura transparența și securitatea tranzacțiilor de energie între producători și consumatori, fiind esențial în micro-rețele și tranzacțiile peer-to-peer pentru schimbul de energie regenerabilă. În practică, adoptatea contractelor inteligente (smart contracts) automatizează tranzacțiile între producători și distribuitori, totodată, blockchain-ul poate urmări certificările de energie regenerabilă, garantând transparența lanțului de aprovizionare. Printre avantaje amintim reducerea costurilor de intermediere, o mai mare transparență în tranzacțiile de energie și securitate crescută.

  1. Sisteme de management al energiei cu integrare rețele inteligente (Smart Grids)

Integrarea în rețele inteligente de tip Smart Grids eficientizează interacțiunea cu rețeaua electrică prin ajustarea livrării și consumului de energie în funcție de cerințele pieței și de resursele disponibile. Astfel, ajută la gestionarea energiei în mod dinamic și eficient. Un sistem de management al energiei (EMS) poate optimiza producția și consumul de energie în funcție de cerere, iar colaborarea cu operatorii de rețele permite o gestionare mai flexibilă și rapidă a energiei regenerabile. Avantajele sunt importante: flux de energie optimizat, o rețea mai stabilă și o distribuție a energiei mai eficientă.

  1. Robotic Process Automation (RPA) pentru automatizarea proceselor

RPA (Robotic Process Automation) este ideal pentru automatizarea sarcinilor repetitive, precum monitorizarea contractelor, raportarea sau facturarea. Automatizarea RPA ajută la reducerea erorilor umane și face managementul mai eficient. RPA poate, de exemplu, să automatizeze colectarea datelor din diverse surse pentru a genera rapoarte operaționale, sau poate prelua activități de back-office, precum gestionarea facturilor și procesarea contractelor. Printre beneficiile principale oferite de RPA se numără și scurtarea timpului necesar pentru sarcinile administrative și îmbunătățirea acurateței operaționale.

  1. Protejarea infrastructurii critice cu ajutorul soluțiilor de securitate cibernetică

Creșterea gradului de digitalizare a  infrastructurilor energetice, face necesară și protejarea acestora în fața atacurilor cibernetice. Directiva NIS 2, care urmează să intre în vigoare până la finele acestui an, menționează explicit operatorii de infrastructuri critice și le trasează acestora un standard minim de protecție. Mai mult, Directiva stabilește un nivel ridicat de răspundere pentru raportarea în timp util a oricăror incidente către autoritățile competente. Chiar dacă pare provocatoarea, asigurarea complianței cu Directiva NIS 2 va permite multor operatori să se asigure că rețelele și echipamentele critice rămân protejate și funcționează fără întreruperi.

Concluzii

După cum spuneam și anterior, Soft Net Consulting susține companiile energetice în atingerea unui nivel ridicat de digitalizare, atât din fonduri proprii cât și prin intermediul programelor cu finanțare nerambursabilă. Multe dintre aceste companii sunt tinere și au nevoie de control strict asupra centrelor de profit și pierdere pentru a-și atinge obiectivele de dezvoltare sau transparența dorită de investitori.  În acest sens, sistemul ASIS ERP poate fi ajutorul perfect pentru administrarea resurselor și proiectelor unei astfel de organizații, completat fiind soluția Microsoft PowerBI, care permite analiza avansată a datelor. Este doar un exemplu despre cum putem colabora, dar cu siguranță putem descoperi împreună multiple alte direcții. Planificați chiar acum o întâlnire cu un reprezentant Soft Net Consulting.

Cele mai noi articole

Solicită acum o demonstrație gratuită.

Abonare la newsletter.