chestionar evaluare nivel digitalizare agricultura soft net consulting

Care sunt principalele provocări în agricultură?

Grijile care îi preocupă pe fermierii din România

Fragmentată, subfinanțată și subtehnologizată, agricultura României reprezintă un domeniu strategic în care lucrează 25-30% din populația țării. Sectorul trece printr-un proces intens de restructurare, atât prin consolidarea jucătorilor (dispar multe dintre fermele de subzistență), cât și prin modernizarea activității. Vremurile rămân însă tulburi, iar fermierii sunt puși în fața unor situații pentru care trebuie să găsească soluții într-un termen cât mai scurt.

Care sunt principalele gânduri care apasă fermierii din România? Iată o sinteză:

  • Ce noutăți va aduce noua Politică Agrară Comună în următorii 2-3 ani și care va fi efectul asupra cuantumului și modului de aplicare a subvențiilor? Pentru multe ferme, subvențiile reprezintă diferența dintre profit și pierdere, iar viitorul acestora este incert. Este nevoie de un control foarte riguros la nivel financiar pentru ca fermele să poată compensa o eventuală diminuare a acestor subvenții. În lipsa unor sisteme solide de gestiune (ERP) care să ofere o perspectivă reală asupra centrelor de cost și profit, fermierii vor fi expuși unor riscuri majore de instabilitate financiară.
  • Condițiile meteorologice care afectează tot mai intens activitatea și producția. Clima pare să se schimbe în România și înregistrează tot mai multe fenomene extreme, de la seceta îndelungată la inundații și furtuni devastatoare. Aceste fenomene nu pot fi ținute sub control, dar există o nevoie de flexibilitate pe toate palierele (tehnologii agricole, tehnologii informatice, forță de muncă, capital, capacitate de planificare) pentru a putea fi depășite.
  • Gestiunea eficientă a terenurilor agricole. Mulți fermieri nu au vizibilitate și control la nivel de parcelă, însă agricultura inteligentă, procedurile specifice și alocarea diferențiată a subvențiilor conduc la necesitatea unui sistem eficient de gestiune a loturilor agricole. Aceste sisteme trebuie să țină cont de locație, de specificul solului, tipul de cultură, densitatea plantelor, atât pentru a recomanda utilizarea celor mai potriviți fertilizanți, cât și pentru a calcula cu precizie toate costurile aferente. Prin integrarea cu date din alte surse (stații meteo, drone etc.), aceste sisteme trebuie să ofere fermierilor capacitatea de a planifica lucrările agricole pentru o producție optimă.
  • Aplicarea noilor reguli pentru protecția solului și mediului. Reducerea volumului de pesticide utilizate în agricultură este un obiectiv sănătos, însă creează dezechilibre. Schimbarea unor substanțe validate în mult ani de experiență cu unele noi, ale căror efecte nu sunt pe deplin cunoscute, devine o provocare reală. Procesul trebuie bine planificat, iar riscurile calculate cu atenție pentru a evita destabilizarea activității.
  • Finanțarea dificilă din partea băncilor sau a proiectelor și programelor agricole. De asemenea, aceasta este și o provocare continuă care pune o presiune mare pe fermieri. Nevoia de capital rămâne însă la fel de stringentă, iar în demersul de obținere a creditelor bancare sau de aplicare la programele de finanțare, fermele au nevoie de sisteme eficiente de gestiune care să le ofere acces la date în timp real despre indicatorii de producție, profitabilitate, necesar de aprovizionare, flux de numerar etc. Partenerii de afaceri ai fermierilor (bănci, fonduri de garantări, furnizori de inputuri etc.) au nevoie de transparență și informații economice cât mai corecte.
  • Adopția noilor tehnologii. Fermele mari au început deja să investească în sisteme moderne de ghidare prin satelit a utilajelor agricole. Beneficiile sunt evidente, iar aceste sisteme aduc un plus de confort pentru mecanizatori, elimină suprapunerile, cresc precizia și totodată contribuie la scăderea consumului de combustibil. Procesul se accelerează, însă nu este simplu de gestionat.
  • Riscurile asociate digitalizării. Necesitatea digitalizării este bine înțeleasă de majoritatea fermierilor, iar adopția digitalizării este oarecum în creștere, mulțumită și fondurilor europene alocate în această direcție. Fermele nu dispun însă de un personal IT, iar angajarea unor astfel de specialiști nici nu se ia în calcul. Tocmai de aceea, au însă nevoie de parteneri de tehnologie capabili să le ofere asistența necesară, atât pentru achiziția de soluții, cât și pentru mentenanța sistemelor IT, parteneri care să înțeleagă specificul unei ferme și să le ofere valoare adăugată.
  • Lipsa forței de muncă. O provocare constantă în multe domenii de activitate, dar care se simte tot mai acut în agricultură, unde cel mult 6% dintre toate exploatațiile sunt gestionate de tineri sub 35 de ani. Forța de muncă actuală nu este pregătită (se simte lipsa școlilor profesionale), iar tinerii nu sunt atrași de acest domeniu. Pe de altă parte, utilajele au devenit tot mai performante și mai tehnologizate și au nevoie de personal cu un nivel ridicat de calificare. Fermierii speră că tocmai digitalizarea domeniului va face ca agricultura să fie tot mai atractivă pentru tineri, însă această provocare rămâne una pe termen lung.

Unele dintre acest provocări pot fi rezolvate cu ajutorul tehnologiei, iar altele prin schimbarea strategiei de business, consolidare, angajarea de specialiști etc. Nu ne pricepem la toate, dar suntem buni la IT.

Contactați-ne pentru orice întrebare legată de digitalizare și tehnologii informatice, și împreună vom găsi o soluție cât mai potrivită.

Cele mai noi articole

Solicită acum o demonstrație gratuită.

Abonare la newsletter.