„Ceea ce nu poți măsura, nu poți controla” – poate părea pretențioasă afirmația lui Peter Drucker, dar pentru foarte mulți antreprenori români ea descrie perfect realitatea de zi cu zi. Suntem la final de an și, paradoxal, mulți manageri nu au o imagine clară asupra modului în care a performat compania lor și nici asupra a ceea ce urmează în 2025–2026.
Da, contabilitatea oferă indicatori de bază. Da, echipa oferă feedback. Însă, de cele mai multe ori, această imagine este una generală: „a fost mai bine sau mai rău”, „au crescut veniturile”, „profitabilitatea este sub presiune”. Lipsesc răspunsurile esențiale pentru control real: ce produse, ce servicii, ce activități au generat valoare, care decizii au funcționat, care au consumat resurse inutil și, mai ales, ce trebuie repetat și ce trebuie evitat în anul următor.
Ziarul Financiar publica zilele trecute o statistică dură: ”Companiile româneşti, pe ultimul loc în UE la folosirea inteligenţei artificiale. Doar 5% din companii folosesc AI, faţă de o medie a UE de 20%.” Această realitate este strâns legată de alte două aspecte: productivitatea muncii și în venitul mediu per angajat în România sunt mult sub media europeană.
Nu muncim mai puțin. Muncim, însă, ineficient. În termeni simpli, în timp ce alții folosesc „tractoare”, noi încă folosim „plugul tras de boi”. Digitalizarea și AI-ul nu înlocuiesc oamenii, ci le multiplică eficiența.
2026 nu se anunță un an mai bun. Contextul economic va rămane volatil, cu presiuni fiscale tot mai mari, atât din partea legislației cât și a digitalizării ANAF. Singura soluție pentru antreprenori devine digitalizarea completă a afacerii.
Presiunea externă: fiscalitate digitală și control în timp real
În ultimii ani, autoritățile fiscale au pus în producție sisteme care schimbă fundamental relația dintre stat și companii: SAF-T, e-Factura, e-Transport, iar digitalizarea ANAF continuă într-un ritm accelerat. Aceste sisteme permit analize de risc mult mai rapide, mai profunde și mai frecvente.
Cu alte cuvinte, statul operează sau va opera într-un mediu digital avansat. Dacă mediul privat rămâne ancorat în Excel-uri, documente disparate și rapoarte generate „la cerere”, dezechilibrul devine evident. Nevoia de digitalizare în mediul privat nu mai este un avantaj competitiv, ci o condiție de supraviețuire.
1. De ce documentele contabile – și uneori nici ERP-ul – nu sunt suficiente
Pentru mulți antreprenori, contabilitatea este principalul instrument de control. Problema este că documentele contabile sunt, prin definiție, retrospective. Ele spun ce s-a întâmplat, nu de ce s-a întâmplat și nici ce urmează să se întâmple.
Chiar și în companiile care folosesc un ERP, limitările sunt frecvente:
- rapoarte standard, greu de adaptat la nevoile reale de management;
- focus pe situația curentă, nu pe analize comparative complexe;
- dificultăți în corelarea datelor financiare cu operațiunile reale: producție, logistică, vânzări, relația cu clienții.
Fără o componentă solidă de Business Intelligence (BI) și fără acces facil la date istorice structurate, ERP-ul devine un instrument operațional, nu unul strategic. Controlul real înseamnă analiză, corelație și predicție, nu doar raportare.
2. De ce este necesară o arhitectură digitală completă
Digitalizarea reală nu înseamnă implementarea unei aplicații izolate, ci construirea unei arhitecturi digitale integrate, adaptate specificului fiecărei companii sau industrii.
O astfel de arhitectură ar trebui să acopere:
- financiar–contabil și raportare fiscală;
- distribuție, retail fizic și comerț online;
- producție și managementul stocurilor;
- relația cu clienții (CRM);
- integrarea cu partenerii prin EDI;
- IoT și automatizare, acolo unde modelul de business o permite;
- securitate cibernetică și protecția datelor.
Doar prin integrarea acestor componente apare vizibilitatea completă asupra businessului. Antreprenorul nu mai vede doar cifre, ci fluxuri, blocaje, ineficiențe și oportunități reale de optimizare.
3. Ce include un pachet de digitalizare standard
Din perspectiva Soft Net Consulting , un proiect de digitalizare eficient pornește de la soluții mature, validate de sute de clienți, nu de la experimente. O arhitectură digitală de bază ar trebui să includă:
- ERP modern, adaptat specificului companiei, cu elemente de automatizare fiscală, pentru integrarea cu e-Factura, SAF-T și celelalte sisteme ANAF;
- CRM integrat, pentru controlul relației cu clienții și al procesului de vânzare;
- Aplicații operaționale pentru gestiunea activităților specifice de producție, depozit, retail fizic sau online
- Tehnologii complementare de tip: IoT, EDI, Chatboți, Roboți Software (RPA) care să faciliteze schimbul de date sau automatizarea unor activiți/procese
- BI & Analytics, pentru raportare avansată și analiză pe date istorice;
- Soluții de securitate, pentru protejarea datelor critice.
Aceste soluții nu sunt teoretice, ci deja testate în practică, în industrii diverse – de la distribuție și retail, la producție și servicii. Diferența o face personalizarea pe procesele reale ale companiei, nu adaptarea companiei la limitările software-ului.
Este decembrie momentul ideal pentru planificare?
Decembrie nu este doar finalul unui an calendaristic, ci momentul în care managementul este obligat să privească businessul fără filtre și fără optimism artificial. Este luna în care întrebările incomode nu mai pot fi amânate: ce linii de business au adus cu adevărat valoare, ce clienți au fost profitabili și ce proiecte au consumat timp, bani și energie fără rezultate pe măsură.
Atunci când ERP-ul este conectat cu soluții de Business Intelligence, răspunsurile nu mai țin de percepții sau de „cum ni se pare că a mers anul”. Ele sunt susținute de date clare, structurate, ușor de analizat. Iar aceste date nu mai rămân simple rapoarte de final de an, trimise pe e-mail și uitate într-un folder, ci devin fundamentul real pentru construcția bugetului și a strategiei pentru 2026.
Tocmai de aceea, luna decembrie este momentul ideal pentru a face ordine și a privi înainte: pentru a defini obiectivele de digitalizare, pentru a aloca bugete corecte, pentru a alege partenerii potriviți și pentru a planifica, etapizat și realist, implementarea soluțiilor necesare. Planificarea făcută acum nu înseamnă costuri suplimentare, ci control, predictibilitate și un start mult mai solid în anul următor.
Pune lucrurile în mișcare
Digitalizarea începe cu o planificare riguroasă, pentru că nu este un proiect punctual care se bifează și se încheie, ci un proces de transformare care necesită timp, claritate și implicare reală din partea managementului. Fără o viziune clară asupra obiectivelor și fără o etapizare corectă, chiar și cele mai bune soluții tehnologice riscă să fie subutilizate.
La fel de importantă este bugetarea realistă. Investițiile în digitalizare trebuie privite pe termen mediu și lung, nu ca o cheltuială de moment. Beneficiile reale apar în timp, prin eficiență operațională, control mai bun și decizii bazate pe date, nu prin economii artificiale pe termen scurt.
Un rol esențial îl are și selecția partenerilor potriviți. Experiența acestora, capacitatea de a înțelege procesele de business și de a adapta soluțiile la realitatea companiei fac diferența dintre un proiect reușit și unul care rămâne doar la nivel de implementare tehnică.
Pe parcursul digitalizării, procesele existente trebuie analizate și ajustate. Tehnologia nu maschează ineficiențele, ci le scoate la lumină. Tocmai de aceea, transformarea digitală este și un exercițiu de disciplină organizațională, nu doar unul tehnologic.
În final, pregătirea angajaților este decisivă. Fără oameni care să înțeleagă și să folosească noile instrumente, tehnologia nu generează valoare reală. Digitalizarea funcționează doar atunci când este adoptată și integrată în cultura organizațională.
Iar dacă ai nevoie de un partener pentru această călătorie spre digitalizare ne găsești oricând la [email protected].
